Ştefania Mărăcineanu (n. 18 iunie 1882 – d. 15 august 1944) – chimistă şi fizician român de renume internaţional, care a formulat teorii despre radioactivitate, radioactivitatea artificială şi procedeul de declanşare artificială a ploii.

Născută la Bucureşti, Ştefania Mărăcineanu a terminat în 1910 cursurile Facultăţii de Ştiinţe Fizico-Chimice, profesând apoi la Şcoala Centrală din Bucureşti.

Începând din 1922 urmează cursurile de radioactivitate ţinute de Marie Curie la Institutul Radiului din Paris, doi ani mai târziu susţinând la Universitatea Sorbonna lucrarea de doctorat cu titlul „Recherches sur la constante du polonium et sur la pénétration des substances radioactives dans les métaux” pentru care a primit calificativul Tres Honorable. Cât a stat la Paris a studiat fenomenul radioactivităţii, formulând diverse teorii.

În 1930 s-a întors în ţară, colaboratoare a profesorului Dimitrie Bungenţianu la Universitatea din Bucureşti, reuşind să creeze cu mijloace proprii primul Laborator de Radioactivitate din România. Deoarece profesorul Bungenţianu avea predilecţie pentru studiul atmosferei terestre şi al meteorologiei, doamna Mărăcineanu se implică şi în aceste domenii. Acum ea experimentează, cu ajutorul profesorilor Bungenţianu şi Nicolae Vasilescu-Karpen, o metodă de declanşare a ploilor artificiale prin dispersarea de săruri radioactive în nori.

Din punct de vedere istoric, prima ploaie artificială a fost provocată în Bărăgan în vara secetoasă a anului 1931 prin lansarea din avion a unor săruri radioactive. Datorită rezultatelor obţinute, Ştefania Mărăcineanu a primit sprijin din partea guvernului francez şi a repetat aceste experienţe, cu succes, în Algeria în anul 1934. Aceste experienţe au fost pe larg comentate şi apreciate de comunitatea ştiinţifică, reprezentând ulterior punctul de plecare în cercetarea din acest domeniu. Cercetările chimistei românce au continuat până la declanşarea celui de-al doilea război mondial, când au fost sistate. Prima ploaie artificială în scopuri militare a fost provocată în anul 1963 de către armata americană în Vietnam, iar în anul 1966 tot americanii au provocat ploi torenţiale cu urmări dezastruase pentru provinciile din nordul Laosului.

În anii ’30, soţii Irene şi Frederic Joliot-Curie explicau fizic şi prin modelare matematică radioactivitatea artificială. Aceasta le aduce în anul 1935 Premiul Nobel pentru Chimie, fără ca prioritatea în materie a d-nei Ştefania Mărăcineanu să fie menţionata în vreun fel. Ce-i drept, distinsa noastră compatrioată nu izbutise să explice fizic şi matematic fenomenul radioactivităţii artificiale.

Savanta s-a îmbolnăvit de cancer, cauzat de iradieri şi a murit la data de 15 august 1944.