Muzeul Tehnic „Prof. ing. Dimitrie Leonida”

”Muzeul Tehnic trebuie să fie o școală a școlilor, să aibă un pronunțat caracter didactic,…să aibă un caracter de studii și cercetări privind marile descoperiri în știință și tehnică, ,…să aibă un profund caracter național dar și universal.”

– Dimitrie Leonida

Scurt istoric al muzeului

Pionier al progresului tehnic in Romania, Dimitrie Leonida (1883- 1965) fonda in anul 1909 Muzeul Tehnic din Bucuresti, avand ca model Muzeul Tehnic din München (1903), vizitat de Leonida in toata perioada studiilor universitare efectuate la Scoala Politehnica din Charlottenburg (1903-1908). Muzeul Tehnic din Bucuresti s-a dorit „o scoala a scolilor” in care vizitatorul sa poata sa-si desavarseasca si sa imbine cunostintele teoretice cu cele practice.

Intors in tara in 1908, Dimitrie Leonida intemeiaza prima Scoala de Electricieni si Mecanici din Romania, scoala unde invatamantul era gratuit, cheltuielile fiind suportate de fondator. Cu elevii sai, profesorul Dimitrie Leonida a strans primele piese care au constituit nucleul viitorului muzeu.

Printre primele obiecte colectate de Leonida pentru Muzeul Tehnic amintim:

I

Cilindrul primei mașini cu aburi întrebuințat în industria românească la "moara cu foc” a lui Gheorghe Assan în 1853.

I

Dinamurile Brush de la primele centrale electrice permanente din România (de la centrala din Calea Victoriei care deservea Palatul Regal şi de la atelierele C.F.R. din Bucureşti din 1882)

I

Prima centrală electrică de la Teatrul Naţional din Bucureşti, montată în anul 1884 de un asistent al marelui inventator Thomas Alva Edison.

I

Electromotorul primului vagon de tramvai electric care a circulat prin București înainte ca tracțiunea electrică să fi fost introdusă în metropole mari precum Paris, Londra, Viena etc.

Muzeul a functionat in primii doi ani in acelasi sediu cu Scoala de Mecanici si Electricieni din strada Mendeleev (fosta Primaverii), donata municipalitatii de catre ing. Chiru, cu clauza testamentara ca aceasta cladire sa fie utilizata pentru invatamant si cultura de catre muncitori.

Din 1928, muzeul este gazduit intr-unul din pavilioanele existente in Parcul Carol I, Pavilionul Bucovina, loc unde Leonida a instalat „nu numai Muzeul Tehnic dar şi Muzeul Românesc, aşa că vizitatorii, după ce-şi dădeau seama de bogăţiile naturale ale ţării noastre, treceau în sălile în care li se arăta cum pot fi exploatate cu ajutorul tehnicii aceste bogăţii.”

In 1935, muzeul este mutat in actuala cladire, cladire construită în anul 1934, proiectată de arh. Traianescu şi ing. P. Ganea.

La 1 mai 1950 imobilul din Parcul Libertăţii (fost Carol I) unde funcţiona Muzeul Tehnic trece în folosinţa Ministerului Energiei Electrice, moment decisiv pentru viitorul muzeului si creatorul acestuia. Dimitrie Leonida dandu-si seama că singura modalitate pentru supravieţuirea colectiei sale este să o doneze Ministerului Energiei Electrice (adică statului), lucrul acesta întâmplându-se la 10 august 1951. Chiar dacă muzeul a fost donat statului, profesorul Leonida a continuat să se ocupe de organizarea şi conducerea lui până
la sfârşitul vieţii.

La 9 mai 1954, în prezenţa personalităţilor oficiale ale timpului, muzeul a fost deschis sub numele de „Muzeul Electrificării”, nume sub care va funcţiona până în 1957 când va reveni la vechea denumire de Muzeul Tehnic.

După moartea profesorului Dimitrie Leonida, muzeul va primi titulatura „Muzeul Tehnic Prof. Ing. Dimitrie Leonida” prin HCM nr. 878 din 20 august 1965, iar din 2004 va deveni „Muzeul Naţional Tehnic Prof. Ing. Dimitrie Leonida”.

În perioada 1954-1990 muzeul a funcţionat în structura Ministerului Energiei Electrice şi Electrotehnice, iar după 1990 în structura CONEL, RENEL, ELECTRICA, ELECTRICA SERV.

Muzeul Tehnic Astăzi

Astăzi „Muzeul Naţional Tehnic Prof. Ing. Dimitrie Leonida” este cel mai important muzeu tehnic din România prin numărul şi valoarea obiectelor deţinute. Din punct de vedere tematic, muzeul este organizat în sectoare pe ramuri de activitate tehnico – ştiinţifică, fiecare ramură fiind prezentată prin colecţii de obiecte care ilustrează evoluţia ştiinţei şi tehnicii. Colectiile muzeului reunesc peste 40.000 de obiecte culturale, care reprezinta tot atatea  marturii despre evolutia tehnicii si care sunt adunate in 300 de colectii. Colectii sunt structurate structurate pe domenii de activitate: mecanică, metrologie, electricitate, magnetism, descărcări în gaze, fizică atomică, minerit, petrol, energetică, telecomunicaţii, maşini de calcul, scris şi tipărit, aviaţie şi aerospaţial, auto-moto-velo, înregistrarea şi redarea sunetului, aparate de fotografiat, filmat şi de proiecţie.

Impresionanta este Biblioteca cu peste 30.000 de volume de carte tehnica, stiintifica, beletristica sau din colectia memoriala, reviste si ziare, Fondul documentar ce cuprinde o fototeca cu peste 3000 de clisee pe sticla, precum si colectii importante de poze, filme, diplome, proiecte din perioada 1900-1970.

Multe comori ale ştiinţei şi tehnicii româneşti, dar şi universale sunt deţinute de Muzeul Naţional Tehnic „Dimitrie Leonida” din str. Candiano Popescu. Printre numeroase maşinării cu aburi de acum aproape 200 de ani, motorul sonic al lui Gogu Constantinescu (cel de la care s-a perfectat şi brevetat tehnologia americană de foraje sonice), instalaţia primului laser românesc (şi al doilea, pe plan mondial) construită de fizicianul Ion Agârbiceanu sau uriaşul cazan Babckock Wilcox folosit în 1912 la termocentrala de la Grozăveşti, Instalaţia de extracţie a sării (crivac), construită de meşteri anonimi, folosită la Salina Praid încă din 1737, Motorul primului tramvai electric din tara, Motorul „Krup” de la submarinul “Delfinul” – primul submarin al Marinei Române dat în funcţiune în anul 1936, Aparatul de zbor individual cu reacţie, „rucsac zburător”, inventat în anul 1958 de Justin Capră şi Ion Munteanu, Primul automobil cu formă aerodinamică construit în 1923 de Aurel Persu, Motorul de la avionul I.A.R. 81 (1937) considerat în epocă pe locul II în lume datorită performanţelor tehnice,
Automobilul “trăsură” Olds Patent-1898-unul dintre primele automobile care au circulat în Bucureşti sau incredibila Pilă Karpen, opera reputatului inginer fizician Nicolae Vasilescu-Karpen, sunt incredibile marturii, cu o traditie de aproape 100 de ani, al stiintei romanesti si universale.

Echipa Noastră:

Albani Laura-Maria

Albani Laura-Maria

Director muzeu-manager cultural

e-mail : laura.albani@electricaserv.ro

Andrei Olimpia

Andrei Olimpia

Muzeograf

e-mail : olimpia.andrei@electricaserv.ro

Vasile Viorica

Vasile Viorica

Muzeograf

e-mail : viorica.vasile@electricaserv.ro

Zamfir Mioara

Zamfir Mioara

Muzeograf

e-mail: mioara.zamfir@electricaserv.ro

Tache Georgeta

Tache Georgeta

Conservator

e-mail: georgeta.tache@electricaserv.ro